Satul

Satul rupt de lume

Undeva, la puţini kilometri după ieşirea din Timişoara, pe şoseaua ce duce la Arad, se face un drum la dreapta. După încă puţini kilometri, se ajunge la Covaci. Localitate care niciodată nu a depăşit statutul unei aşezări mici şi neînsemnate.

 

Geografia

Localitatea se află poziţionată la 45°49’53” latitudine nordică şi 21°13’41” longitudine estică, în sudul Câmpiei de Vest (în Câmpia Timişului). Situat la 7 km nord de Timişoara, Covaciul se învecinează cel mai aproape cu satul Cerneteaz (la 3 km nord-est). Clima este temperat-continentală moderată, solul, relativ fertil, iar flora şi fauna, tipice de câmpie, existând şi zone împădurite. La nord de Covaci se află pârâul Beregsău; în trecut, la sud de localitate curgea râul Bega Veche, acum desecat pe acea porţiune. La vest de Covaci trece Drumul European E671 (identic pe acea porţiune cu Drumul Naţional DN69), de care se leagă prin Drumul Comunal DC58, care continuă apoi spre Cerneteaz. În această din urmă localitate se află şi cea mai apropiată staţie de cale ferată.

 

Istoria

În perimetrul actual al localităţii au fost descoperite două situri arheologice, unul datând din Preistorie, iar celălalt, din Epoca Bronzului, în acesta (situat lângă aşa-numitul “şanţ roman”) găsindu-se un buzdugan de bronz.
Localitatea a fost fondată în 1843, de către 130 colonişti germani (aşa-zişii şvabi bănăţeni) din 30 familii din Saderlach (acum Zădăreni, în jud. Arad), mutate aici. Pe atunci, teritoriul făcea parte din Imperiul Habsburgic (transformat din 1867 în Imperiul Austro-Ungar). Prima denumire a localităţii a fost Kowatschi (denumirea în germană), care reprezintă, probabil, transcrierea în germană a numelui unui inginer topograf de naţionalitate maghiară, Kovács. Neoficial, în germană s-a mai numit şi Kowatsch. Alte surse susţin că localitatea a fost fondată între 1840-1847, datorită plantaţiilor de tutun din zonă.
Timp de mai bine de un secol, populaţia Covaciului va fi aproape exclusiv de naţionalitate germană! Iar numărul total al locuitorilor va fi, constant, doar de ordinul sutelor (în general, peste 500), extrem de rar depăşind 1.000. Populaţia a crescut spre finalul sec. al XIX-lea şi apoi în anii de după Primul Război Mondial, şi a scăzut după Al Doilea Război Mondial şi apoi în anii de după Revoluţia din 1989, pentru ca în ultimii ani să observăm o uşoară creştere.
Între 1853-1870 au mai venit 100 familii germane din Banat. Din 1863, localitatea a adoptat numele de Kovácsi (denumirea în maghiară), iar din 1900, pe cea de Temeskovácsi (o altă denumire în maghiară). În 1869, numărul locuitorilor era de 641 (633 germani şi 8 români). În 1877 era reşedinţă de comună în districtul Központ din comitatul Temes, în Ungaria, în cadrul Imperiului Austro-Ungar (Központ şi Temes fiind denumirile oficiale pentru Central, respectiv Timiş). În 1900 avea 957 locuitori. În 1918 a făcut parte din R. Bănăţeană, iar din acelaşi an a trecut în stăpânirea Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor.
Din 1919, localitatea face parte din România, prilej cu care îşi va schimba denumirea în Covaci, în perioada interbelică fiind cunoscută şi sub numele de Covăciţa. În 1921 avea 1.007 locuitori (maximul de-a lungul istoriei) şi era reşedinţă de comună în plasa Timişoara din judeţul Timiş-Torontal. Primii locuitori de naţionalitate română (6 la număr) au fost consemnaţi oficial abia în 1940.
După Al Doilea Război Mondial, Covaciul îşi va pierde rolul de comună, devenind doar sat. Astfel, în 1956 aparţinea de comuna Cerneteaz (în raionul Timişoara, din regiunea Timişoara), iar în 1972 – de comuna Sînandrei (din judeţul Timiş), atunci având 700 locuitori. De această din urmă comună (numită acum Sânandrei) aparţine şi azi, alături de satul Carani. Conform ultimului recensământ, cel din 2002, Covaciul are 697 locuitori.
Treptat, după Al Doilea Război Mondial, locuitorii de naţionalitate germană au plecat în Germania de Vest (ulterior Germania). Până în anii ’70 au continuat să formeze majoritatea zdrobitoare a populaţiei Covaciului, apoi au însemnat doar majoritatea, pentru ca în 1992, din cei 596 locuitori (minimul de-a lungul istoriei), doar 64 să fie germani! Locul lor a fost luat în principal de români, veniţi din mai multe regiuni istorice ale ţării. Schimbarea s-a produs şi la nivelul religiei majoritare, locul celei creştine romano-catolice (practicată de germani) fiind luat de cea creştin-ortodoxă (practicată de români).

 

Satul azi

Acum, satul are 200 şi ceva de case şi nici o mie de locuitori (ba chiar, potrivit ultimului recensământ, mult mai puţin), marea majoritate români, iar din punct de vedere religios, creştin-ortodocşi. Accesul nu se poate face decât pe şosea.
Există curent electric, reţea de alimentare cu apă, asfalt, iluminat public, reţea de telefonie fixă şi mobilă, cablu TV, Internet, reţea de salubritate. Dintre utilităţile vieţii moderne, nu există canalizare, gaz metan, încălzire centrală. Satul are biserici (trei la număr, toate creştine: ortodoxă, romano-catolică, penticostală), grădiniţă, şcoală generală, cabinet medical, cămin cultural, oficiu poştal, telefon public, magazine, firme, teren de fotbal, publicaţie periodică, iar în 2007 a fost inaugurată şi o pensiune (Pensiunea Anette, clasificată cu patru margarete). Nu există transport interurban, staţie de cale ferată, post de poliţie, farmacie, cabinet veterinar, bibliotecă, ghişeu bancar.
Principalele ocupaţii sunt agricultura şi creşterea animalelor. Biserica creştină romano-catolică, inaugurată în 1898, reprezintă cel mai important obiectiv turistic. Ruga localităţii este în 26 octombrie, ziua Sf. Dumitru în calendarul creştin-ortodox.
Covaciul pare un sat uitat, spre fericirea lui, de lume. Fericirea nu va mai dura însă mult. Satul se extinde de la o zi la alta (în timp ce şi Timişoara se extinde în direcţia satului), cu vile şi proiecte imobiliare ce-şi aşteaptă finalizarea, înscriindu-se în spaţiul rural din imediata vecinătate a capitalei tradiţionale a Banatului, spaţiu vizat de tot mai mulţi timişoreni pentru a se muta aici. Un deponeu ecologic era prevăzut în perimetrul localităţii, dar, din fericire, proiectul a eşuat. Covaciul este cuprins în proiectul Zonei Metropolitane Timişoara şi se prevede ca o viitoare şosea de centură a Timişoarei şi o viitoare autostradă să treacă pe lângă sat. Se vorbeşte chiar de un nou şi mare stadion al Timişoarei care să fie construit în perimetrul Covaciului!

 

Denumirea: Covaci

Denumirea actuală în diverse limbi: Covaci (română), Kowatschi (germană), Temeskovácsi (maghiară)
Denumiri de-a lungul timpului: Kowatschi (1843-1863), Kovácsi (1863-1900), Temeskovácsi (1900-1919), Covaci (din 1919)
Fondat: 1843
Rolul: sat (în comuna Sânandrei)
Judeţul: Timiş
Regiunea istorică: Banat
Ţara: România
Situarea: în centrul judeţului Timiş
Locuitori: 697
Cod poştal: 307377
Adresa de Internet: -

Comments are closed.